SUMAR
» Stirea de actualitate » Bani si afaceri » Industrii - IT » Travel cheques » Banci si macroeconomie » Piata imobiliara » Valute si piete » Cultura si economie » Turism si divertisment » Piete externe
editia curenta - Anul XI, nr. 14, 2018 - Apare lunar
 |
 |
||
Cum combate Adian Vasilescu modificarea Statutului BNR
Senatul a radiat punctele 3 şi 4 ale mult-discutatului articol 25, din Legea 312/2004, ca răspuns la solicitarea unui grup de iniţiativă. A făcut-o cu impresia falsă că ar fi abolit un regim privilegiat pentru salariaţii BNR, ce ar beneficia de „un nou tip de imunitate“. Ce nu au înţeles, de fapt, iniţiatorii acestui demers de legiferare? Recapitulez: 1) că dispoziţia legală contestată (art. 25 din Legea 312/2004) nu se referă la toţi salariaţii BNR, ci exclusiv la „cei cu atribuţii de supraveghere prudenţială“; 2) că nu e vorba de vreun privilegiu, ci de o prevedere înţeleaptă, de sorginte europeană; 3) că din moment ce toate cazurile de încălcare a legii, în activitatea de supraveghere desigur, ajung în instanţă, nu operează niciun fel de imunitate. Şi atunci, de ce să fie abrogat art. 25 din Legea 312/2004?Unul dintre argumentele aduse de grupul de iniţiativă este cel puţin ridicol. Şi anume, că prima Lege a macroprudenţialităţii, nepromulgată din cauza unei dispoziţii identice cu aceea conţinută de articolul 25 din Legea 312/2004, a fost retrimisă de preşedintele României în Parlament, cu recomandarea de a fi eliminată dispoziţia în cauză.
Prima lege a macroprudenţialităţii, dezbătută public timp de vreo doi ani, a fost în cele din urmă votată şi adoptată de corpul legiuitor. Avea un conţinut drept şi o formă în parte strâmbă. Paradox dat de scrierea neclară a textelor legii. Şi cum legile sunt scrise şi pentru cei mulţi, care nu sunt jurişti, cerinţa preşedintelui a fost să fie rescrisă.
Dacă guvernul - care răspunde solidar numai în faţa Parlamentului - ar mai putea fi obligat să răspundă şi în faţa unei alte autorităţi, cum ar fi Comitetul Naţional de Macroprudenţialitate, lucrurile nu ar fi în ordine. Textul legii nu prevedea aşa ceva. Cum însă unele articole erau formulate confuz, s-a ajuns la această suspiciune. Confuzia se făcea simţită mai cu seamă în dispoziţia potrivit căreia Comitetul de Macroprudenţialitate era (aşa cum este şi acum) împuternicit să facă propuneri de îndreptare guvernului. Înţelesul acestei reglementări era (şi este) că guvernul, în cazul în care primea (primeşte) recomandări sau avertizări, nu putea (nu poate) să arunce la coş nici recomandările, nici avertizările. Un text confuz a condus la o invenţie: că ar fi vorba despre recomandări... obligatorii. Un oximoron. Ciudat era şi faptul că, în cursul dezbaterii, politicienii tot reluau afirmaţii care nu ar fi putut fi susţinute nici atunci, nu ar putea fi susţinute nici acum dacă toţi cei care le-au făcut ar fi citit legea. Incontestabil, n-au citit-o. Şi, de altfel, nimic din ceea ce exista cu adevărat în textul de lege privind înfiinţarea şi rosturile Comitetului de Macroprudenţialitate nu răzbătea în dezbaterile publice. În schimb, un spaţiu imens de dezbatere pe această temă a fost irosit cu acuzarea unor vicii imaginare. Cacofonia mediatică din discursurile publice a fost atât de derutantă, încât mesajele - şi cele corecte, şi cele incorecte - au îndepărtat publicul de la dialogul pe această temă şi i-au indus un dezinteres vizibil pentru un proces legislativ important pentru societatea românească. Legea, revizuită de Parlament, a fost revotată, readoptată şi promulgată, fiind în vigoare în prezent. Este identificată drept Legea nr. 12 din 16 martie 2017, privind „supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional“. Totul e bine când se sfârşeşte cu bine. Numai că, acum, iată că grupul de iniţiativă din Senat confundă sintagma „supravegherea macroprudenţială“, având ca esenţă a activităţii sale „emiterea de recomandări şi avertizări privind asigurarea stabilităţii financiare“, pentru care nu e nevoie de vreo protecţie specială, cu sintagma „supraveghere prudenţială“, care înseamnă, din perspectiva Legii 312/2004, „să controleze şi să verifice“... Activitate ce are nevoie de o protecţie specială. Dacă în Legea 312/2004, articolul 25, în redactarea cunoscută, este la locul lui, în legea supravegherii macroprudenţiale o dispoziţie cu conţinutul art. 25 din Legea 312/2004 nu avea ce să caute. Articolul fiind eliminat pe bună-dreptate la recomandarea preşedintelui. A veni, acum, să ceri scoaterea acestui articol şi din legea în care îşi are locul este mai mult decât o aberaţie. Este un pericol. (Articol de Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR)
Salveaza acest articol
» vezi toate articolele din aceasta categoria
ROBOR LA TREI LUNI 3,04% (same)
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,6540 lei/euro, apreciere de 0,12%, a leului, faţă de nivelul de joi. Dolarul a fost cotat la 4,1197 lei, depreciere de 0,82% a leului.
Powered by
EXIMTUR
Miliardarii rusi se vor relaxa pe o insula privata Miliardarii rusi vor putea locui pe propria insula nenaturala in Marea Neagra, informeaza site-ul postului de televiziune britanic Sky News. Constructia va incepe anul viitor pe o ampla si luxoa... mai multe detalii Schimbări în managementul DPD DPD Romania, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata locala de coletarie si curierat expres, anunta schimbari strategice in echipa de conducere. Danail Danailov, membru al C... mai multe detalii Grupul VELUX câștigă aurul la prestigioasa competiție internațională EPICA Awards Grupul VELUX câștigă aurul la prestigioasa competiție internațională EPICA Awards, singurul premiu creativ jurizat de jurnaliști, pentru campania intitulată „The Indoor Generation - Ge... mai multe detalii Alfredo Seafood obține certificarea MSC Alfredo Seafood,una dintre cele mai importante marci din Romania, sub a carei denumire sunt importate si distribuite produse din peste si fructe de mare, anunta obtinerea certificarii MSC (Marit... mai multe detalii Penalitățile comerciale pot fi supuse TVA Companiile care închiriază proprietăți sau prestatorii de servicii pe bază de abonament precum:telecomunicațiile (telefonie, internet, televiziune), utilitățile publice, publicațiile e... mai multe detalii Oamenii de afaceri, invitați să investească în R. Moldova Oamenii de afaceri sunt bine-veniți să investească în Republica Moldova. Acesta este mesajul transmis de autoritățile de la Chișinău în cadrul celei de-a V-a ediții a forumului anual de a... mai multe detalii Tren direct Cluj-Viena, din 9 decembrie De duminică circulă un tren direct între Cluj şi Viena şi vestea este bună, fiindcă România este tot mai izolată din punct de vedere feroviar şi trenurile internaţionale sunt în declin.... mai multe detalii Propunerea Directivei UE. Impozitarea activitaților digitale Autor: Alexander Milcev, Partener, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, EY România La nivel european, asistăm la o dezbatere aprinsă între statele membre pe pr... mai multe detalii Inscrie-te pentru newsletter Aboneaza-te acum! |
|||
 |
 |
Toate drepturile rezervate - Turism Millenium