editia curenta - Anul XII, nr. 3, 2019 - Apare lunar
prima pagina | despre noi | arhiva | aboneaza-te | contact

Lecția lui ”nea Vasile”

adrian_vasilescu_mad.jpg

În atmosfera intoxicată cu scenarii, din acest început de an, multe legate de Robor, mi-a cerut un interviu jurnalistul Florin Budescu, pentru ziarul „România Liberă” din 23 ianuarie. Întrebările s-au axat pe acuzele, intens circulate în aceste zile, că Banca Națională s-ar fi implicat în manipularea de către bănci a pieții monetare. Profesorul Piperea, socotind că sunt în eroare, a replicat în același ziar, în numărul din 30 ianuarie, sub titlul „BNR dă telefoane și face presiuni asupra traderilor băncilor”. Îmi reproșează că aș patina pe lângă adevăr și pe lângă rigorile impuse de o analiză serioasă de politică monetară. Tocmai rigorile unei analize serioase mă obligă să răspund adnotărilor domnului profesor.

1.Profesorul Piperea: “Realitatea despre care vorbeşte dl. Vasilescu (afirmasem, în interviul pe care l-am dat “României libere”, că nu există niciun raport al BNR în care opt bănci să fie învinuite că s-ar fi înțeles să submineze economia națională – n-a.) nu este o speculaţie a mediului politic. Această realitate rezultă din acel raport al BNR din decembrie, despre care v-am vorbit. Dacă lucrurile sunt atât de simple, de ce nu vine dl. Isărescu în Parlament, să le explice? De ce anume se teme?”…:

A.V.: DACĂ EXISTĂ ASTFEL DE ADNOTĂRI ÎN RAPORT LE ÎNGHIT. Am mai făcut această declarație, acum vreo zece zile, într-o dezbatere la un post de televiziune. N-a venit nimeni să mă execute… aici fiind o poveste în genul unei replici dintr-un banc vechi: “Nu era limuzină, era bicicletă; și nu i s-a făcut cadou, ci i s-a furat”. În Raportul de stabilitate al BNR, din decembrie 2018, se fac referiri la un sondaj inițiat de BNR. A fost selectat un eșantion – cu o pondere mare în sistemul bancar – calculele aducând laolaltă opt bănci ce acoperă 75 la sută din totalul activelor bancare. A fost efectuat sondajul, BNR a întrebat, băncile au răspuns, au fost trase concluziile, tema fiind intermedierea financiară în România… Nici vorbă de subminarea economiei.

2. Profesorul Piperea: „Când tendințele acestor cotații (ale indicelui Robor – n.a.), care sunt expectații de dobânzi, nu tranzacții efective, riscă să iasă din culoarul pe care îl intenționează Banca Națională, pentru motive legitime (politica monetară, ROBOR e una dintre pârghiile de politică monetară) sau ilegitime (când este o dispută politică cu guvernarea) pentru că, din nenorocire, BNR se implică în politică (…) se vor da (în Parlament – n.a.) informațiile necesare dintr-o investigație mai veche a Consiliului Concurenței, din care rezultă că anumite personaje din supravegherea BNR intervin în direct, cu telefoane, la traderi, în așa fel încât să schimbe cotațiile pe care le afișează în zilele respective”.

A.V. NU SUNT NICI MĂCAR INTENȚII DE MANIPULARE ÎN INTERVENȚIILE BNR; E SUPRAVEGHERE PRUDENȚIALĂ. Normal ar fi ca oricine acuză, mai cu seamă când acuzația e atât de gravă, să aducă și probe. Dar asediul în trombă împotriva BNR – fără suportul adevărului – a dat naștere unui climat care și-a pierdut atributele de normalitate. Banca Centrală, obligată să readucă adevărul în granițele lui firești, își adaptează la acest climat strategia de informare a societății. Așa că activează vocile celor vizați, care vin cu probe ca să dovedească, fără echivoc, netemeinicia acuzațiilor. Zilele trecute, directorul Supravegherii din BNR, Nicolae Cinteză, o voce auzită rar în public, a răspuns cu LEGEA în față. Și a demonstrat că este acuzat pentru că a făcut… ceea ce LEGEA îl obligă să facă: să se interfereze în aplicarea mecanismului ratei Robor ori de câte ori constată vicii.

Directorul Cinteză: „Văd cum un telefon dat de mine, în 2008, a ajuns să fie interpretat ca instrument de manipulare a Robor-ului. Or, lucrul acesta l-am făcut ori de câte ori a fost nevoie, îl fac şi acum; cel mai recent telefon l-am dat în a doua jumătate a lunii ianuarie. De asta sunt plătit – să mă asigur că, în activitatea lor, băncile respectă regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase“.

Cert este că, în piața monetară, orice cotaţie afișată de o bancă, şi orice depozit atras la o dobândă mai mare decât cea normală, e citită de ceilalţi operatori, care văd pe ecran și cotaţiile, și tranzacțiile. În momentul în care se cumpără peste Lombard (rata dobânzii pentru facilitatea de creditare a BNR) ceilalţi operatori văd şi pot gândi că banca are o problemă de lichiditate. În momentul acela banca respectivă ar putea fi atacată speculativ. Asta s-a întâmplat în 2008. De asta a intervenit, atunci, supravegherea BNR, de asta continuă să intervină. Cine-i dă acest drept? Legea! Există un articol în OUG 99/2006 (articolul 229, indice 1, litera d) care prevede că, în caz de periclitare a credibilităţii şi/sau a viabilităţii instituţiei de credit, prin administrare necorespunzătoare, BNR trebuie să se implice în vederea îndreptării lucrurilor.

Directorul Cinteză: Mai e un necaz: acela că se lansează pe piaţă diverse fumigene. Un recent telefon dat unei bănci, care a luat bani din piaţă la o dobândă peste Lombard, a creat discuții. E o sucursală a unei bănci străine. Am sunat şi i-am întrebat de ce nu au venit la Lombard. Mi-au răspuns că banca nu e membru SAFIR. Cu alte cuvinte, titlurile de stat pe care le are nu sunt evidenţiate în registrul BNR, pentru a fi acceptate drept garanţie. Avea dreptate, dar eu trebuia să mă uit atent la asemenea mişcări, pentru că ele pot ascunde probleme de lichiditate“.

3. Profesorul Piperea: “Ce spune dl. Vasilescu: Banca Națională este o realitate mult prea cifrată! Nu vă băgați voi în chestia asta pentru că nu vă pricepeți. Tipul acesta de atitudine nu face bine imaginii Băncii Centrale.”

A.V. ACTIVITATEA ÎNTR-O BANCĂ CENTRALĂ E ÎN MARE PARTE O REALITATE CIFRATĂ. Banca Națională operează în piața monetară, zi de zi, între mecanismele de intervenție un rol important avându-l coridorul cu cele trei niveluri ale dobânzii-cheie. În centrul coridorului fiind dobânda de politica monetară, care în mai 2018 a urcat până la 2,50 la sută, în contrapondere la șocurile inflaționiste din octombrie 2017-august 2018. În partea de jos a coridorului, dobânda pentru facilitatea de depozit,de 1,50 la sută (2,50 minus un punct procentual), este percepută de BNR pentru depozitele deschise de băncile care n-au reușit să-și plaseze la alte bănci din sistem lichiditatea excedentară. În partea de sus, dobânda la facilitatea de creditare (Lombard)se aplică creditelor pe care BNR le acordă băncilor, în regim de urgență. Nivelul acestei dobânzi, de 3,50 la sută, este calculat prin adăugarea unui punct procentual dobânzii-cheie, centrale, de 2,50 la sută. Dacă o bancă, în căutare de bani (lei) nu-i găsește pe piața monetară, cu o dobândă mai mică de 3,50… vine la BNR, garantează cu titluri de stat și ia credit. Această dobândă (acum de 3,50) joacă și rol de prag de sus pentru cotațiile Robor! În van va cota o bancă peste 3,50%… pentru că nu-i “va cumpăra” nicio bancă banii scumpi, fiindcă poate să vină la BNR și să împrumute cu 3,50 la sută. Dacă, bineînțeles, banca se înscrie într-un climat de normalitate. Pentru că așa cum a explicat directorul Supravegherii, sunt cazuri în care unele bănci cad în capcană și se împrumută peste 3,50 la sută.

Am descris, aici, doar un fragment al realității cifrate a BNR. O realitate pe care Banca Centrală, departe de a ține publicul în afara preocupărilor sale cotidiene… “pentru că nu s-ar pricepe”, face zi de zi un efort intens specializat și clasificator – de la comunicate, conferințe de presă, colocvii, seminare cu jurnaliștii economici, buletine, rapoarte trimise Parlamentului – pentru o informare detaliată și corectă a societății românești.

4) Profesorul Piperea: Dl. Vasilescu ne cere să îl credem pe cuvânt. Foarte bine, putem să spunem că avem un anumit respect pentru seniori, dar de ce l-am crede, când realitatea din hârtii e alta? De ce l-am crede, când de fapt vine şi spune o poveste inventată de Isărescu pentru a evita să dea ochii cu noi, cu publicul?

A.V. CINE SUNT EU CA SĂ CER SĂ FIU CREZUT PE CUVÂNT? Dar, referindu-mă la obiectivele, la atribuțiile și la rosturile Băncii Naționale, nu pot să nu subliniez că Robor-ul, un indicator extrem de important al pieței monetare, nu are decât o mică pondere în totalul activității BNR. Iar acum, când în spațiul public se întețesc criticile la adresa Băncii Naționale, nu pot să nu scriu, apăsat, că în Banca Națională a României lucrează echipe ce au atins un înalt grad de profesionalism, cu specialiști care nu numai că s-au perfecționat în mari bănci centrale din lume, inclusiv la Fed, dar care colaborează strâns cu banca-băncilor (am numit Banca Reglementelor Internaționale), cu Banca Centrală Europeană, cu Autoritatea Bancară Europeană, cu băncile centrale din Uniunea Europeană, cu instituții financiare internaționale. Întreaga activitate a BNR dispune astfel, zi de zi, de un feedback ultraspecializat. În astfel de împrejurări, chiar e greu de crezut că BNR face erorile care i se pun în cârcă. Iar când profesorul Piperea afirmă că guvernatorul BNR “evită să dea ochii cu noi, cu publicul”, chiar nu-i înțeleg nici sensul, nici conținutul. Guvernatorul BNR se întâlnește frecvent cu publicul în conferințele de presă, în care răspunde la toate întrebările, în dezbaterile și colocviile deschise de la Banca Națională, în conferințele din universități și în multe, multe ale împrejurări.

5. Profesorul Piperea: “Lucrurile pe care le fac cei din BNR și din banking sunt chestiuni care afectează la nivelul cel mai adânc posibil viața de zi cu zi a oamenilor (…) Explicațiile sunt date doar pentru cei pe care BNR îi consideră, cu o anumită emfază şi un anumit dispreţ, needucaţi financiar.”

A.V. NIMENI, LA BANCA CENTRALĂ, NU ȘI-A PERMIS VREODATĂ O ASTFEL DE AROGANȚĂ. Mai mult, înțelegând că educația în general, cultura economică în special mișcă lumea și contribuie la eficacitatea economiei naționale, a economiilor tuturor țărilor, BNR s-a angajat într-un program complex de dezvoltare a culturii economice. În acest scop, a inițiat ample programe de colaborare cu Academia Română, cu marile universități, cu analiștii din sistemul bancar. Numeroși elevi, în cadrul proiectului “Școala altfel”, fac ore în Muzeul Băncii Naționale. La această școală, a educației economice, toți trebuie să fim elevi silitori: eu, profesorul Piperea, parlamentarii, demnitarii… și mulți alții. Pentru că nu doar Banca Naţională, nu doar sistemul bancar, ci întregul sistem economic din societatea românească vor funcţiona bine numai într-un climat dominat de o cultură de piaţă, de cunoştinţe temeinice. Piaţa economică, în lumea largă, înseamnă înainte de orice o cultură de mii de ani, în care au fost acumulate, strat peste strat, cunoştinţe, idei, experienţe, concepţii. Piaţa fiind un imens edificiu instituţional, pe care l-au durat, în timp, civilizaţiile ce s-au perindat pe această planetă, însumând legităţi naturale alături de norme juridice, de obiceiuri, de practici economice. Numai o solidă cultură economică ne va ajuta să ne integrăm în acest sistem complex. Fără o cultură economică solidă, care să ajungă la nivelul mulțimilor, nicio țară nu poate spera la mult râvnita dezvoltare durabilă.

6. Profesorul Piperea:„În realitate, având în vedere că e vorba despre un conclav de 10 bănci (cele zece implicate în cotațiile ROBOR-ului – n.a.), care are fiecare câte un trader, se dau telefoane, se fac presiuni, dacă nu faci aşa cum îţi zic eu, urmează să fii demis. O să vedeţi. Sunt documente clare, e-mail-uri retrase din calculatorul Consiliului Concurenţei, care spun lucrurile acestea.”

A.V. “LUCRURILE ACESTEA” SUNT PROMOVATE ÎN SPAȚIUL PUBLIC FĂRĂ SĂ FIE SUSȚINUTE DE ANALIZE RIGUROASE ȘI DETALIATE. ȘI FĂRĂ SĂ FIE PROBATE. Pentru a clarifica însă “lucrurile acestea” să plecăm de la o piață simplă, de intermediere de zarzavaturi în care acționează operatori ce distribuie magazinelor mărfurile achiziționate de la fermieri, unii fiind vânzători, alții cumpărători. Este firesc să discute între ei, să se înțeleagă la ce prețuri vor bate palma. Dacă la un anume preț, afișat, nu sunt cumpărători, nu înseamnă că prețul nu-i real.

Cu atât mai mult când “marfa” e Robor-ul, o marfă sofisticată, cei care “afișează”prețuri la vânzare fiind obligați să coteze, între o limită reglementată, și prețuri la cumpărare. Iar această reglementare exclude orice trucaj și orice fel de cartel.

Există întrebarea, firească desigur, de ce sunt numai 10 contribuitori. Răspunsul e simplu: fiindcă a fost adoptat cel mai bun sistem din practica europeană: selecționarea celor mai importanți participanți la piață. Cei 10 alcătuiesc, împreună, 80 la sută din puterea pieței. Iar Banca Națională se interferează în acest sistem pentru că legea îi cere s-o facă. A explicat, clar, Nicolae Cinteză:“Mă obligă legea să identific o problemă atunci când ea se manifestă ca tendință. Dacă aștept să devină cronică, va fi imposibil să mai poată fi rezolvată!”.

7. Profesorul Piperea: “Unul estecontractul pe trei luni, altul este pe o zi, explicaţia asta este totalmente în defavoarea BNR, pentru că, atunci când te împrumuţi de pe o zi pe alta, înseamnă că eşti într-o foame uriaşă de lichidităţi. Ce faci atunci când eşti disperat după bani şi cineva îţi oferă bani de pe o zi pe alta? (…) Fiind disperat după lichidităţi, dacă vine şi îţi spune îţi dau, dar îţi pun o dobândă, de te fac praf, iei, că nu ai de ales.”

A.V. „DISPERAREA” SAU „TE FAC PRAF”, EXPRESII PREFERATE DE DOMNUL PROFESOR, NU AU LEGĂTURĂ CU REALITATEA PIEȚEI MONETARE. În primul rând, pentru că nu din „foame de bani” băncile se împrumută pentru o zi ori două;motivul e cursul firesc al activității dintr-o zi bancară obișnuită. Și niciodată o bancă, atunci când se împrumută de pe o zi pe alta, nu are cum să fie victimă sigură a lăcomiei altor bănci, gata s-o taxeze cu o dobândă “care s-o facă praf”.

Ce arată cifrele? Cele mai multe tranzacții se fac la o zi, la două zile ori la o săptămână. De multe ori cuprinzând 90 la sută din totalul tranzacțiilor. Iar cele mai multe bănci se împrumută pe termene foarte scurte nu pentru că ar fi “în criză disperată de lichidități,” ci din multe alte motive.

Nu-i nicio “foame de bani”. O bancă poate să aibă, într-o zi, două mii de clienți care fac plăți și numai o mie de clienți de la care încasează. Pentru diferență apelează la un împrumut interbancar. Dacă băncile la care apelează vor “s-o ardă”, va veni la Banca Națională. Doar costul împrumutului are drept plafon, cum am arătat deja, dobânda Lombard. Dobânda al cărei nivel actual, de 3,50 la sută, reprezintă și un plafon pentru cotațiile Robor-ului. Dacă o bancă se împrumută peste această cotă, ceea ce totuși se întâmplă rar, sună Cinteză și cere explicații.

Băncile care „sar peste Lombard”, cazuri rare, o fac uneori pentru că nu au garanții să vină la facilitatea de credit a BNR. Un exemplu: fiindcă au vândut titlurile de stat. De ce? Ca să facă profit. Le-au vândut fără să țină seama că ar putea, cândva, să aibă nevoie să se împrumute și, fără titluri, neavând deci acces la facilitatea de credit a BNR, vor plăti scump, înregistrând pierderi mai mari decât au câștigat. Dar asta nu înseamnă că BNR face presiune asupra băncilor, cerându-le cum să coteze Robor-ul: sus ori jos. BNR are pârghii să influențeze direct nivelul Robor-ului, prin controlul lichidității și prin dobânzi; iar Direcția Supraveghere veghează să nu fie risipită averea băncilor prin operațiuni lipsite de profesionalism.

8. Profesorul Piperea: “Este explicabil că dobânda pe o zi (dobânda ROBOR – n.a) este mai mare decât cea pe trei luni. În 17 ianuarie, se vedea clar că este ceva în neregulă. Că a fost trucată, într-un fel sau altul, licitația.”

A.V. PE PIAȚA MONETARĂ COTAȚIILE SUNT FERME. Iar atât cotațiile, cât și tranzacțiile au fost trucate doar în imaginația celor care întrețin “focul” acuzațiilor împotriva BNR.

Ce a fost, de fapt, în ziua de 17 ianuarie? Un caz ce a devenit notoriu. În acea zi, la ora 11:00, Robor-ul pe 3 luni a fost cotat “sus”, la 2,90 la sută… în timp ce media tuturor tranzacțiilor, efectuate de-a lungul întregii zile, a fost 1,56 la sută. Mult mai jos. De aici iluzia că a fost descoperit nu știu ce “aranjament”. Și anume: că băncile s-ar fi prefăcut că se împrumută între ele la 2,90 (cotația la 3 luni) pentru ca Robor-ul să intre în calculul ratelor dobânzilor active, la credite deci, cu 2,90, scumpindu-le, în timp ce băncile s-ar fi împrumutat între ele cu… 1,56 la sută.

Adevărul este cu totul altul. Media de 1,56, la tranzacții, a fost trasă în jos în 17 ianuarie de împrumuturile pe o zi și pe două zile. Dar atenție: în ziua respectivă și cotațiile la aceste scadențe, la o zi și la două zile, au fost cu mult sub cele de la 3 luni în sus.

Ce mai este de reținut? Că Robor, în general, nu există. Sunt opt tipuri de Robor, pentru opt scadențe: la o zi, la două zile, la o săptămână, la o lună, la trei, șase, nouă și 12 luni. Deci, există Robor la o zi, la o săptămână, la trei luni etc. Cotațiile pentru fiecare dintre aceste scadențe sunt calculate zilnic, la ora 11, și sunt publicate zilnic. Și tot zilnic se fac tranzacții. La scadențele cu termene lungi, între 3 luni și 12 luni, tranzacțiile sunt mai rare. Nu doar la noi, ci în toată lumea.

Ce se spune că s-ar fi întâmplat, în ziua de 17 ianuarie, nu are nicio legătură cu trucarea ROBOR-ului. În realitate, nu s-a produs nicio fraudă, nici un aranjament. Iar valorile pe care le-a comparat profesorul Piperea nici măcar nu sunt comparabile. Cotația de 2,90, la 3 luni, publicată în ziua de 17 ianuarie, la ora 11:00, era rezultatul fixing-ului din acea zi. De asta i se spune fixing, fiindcă surprinde tabloul unei secvențe (dintr-un sfert de oră al unei zile bancare) și nu din întreaga zi.

Așadar, 2,90 la sută a fost un preț afișat, o cotație fermă pe care domnul profesor Piperea a comparat-o cu media tuturor tranzacțiilor efectuate de-a lungul întregii zile de 17 ianuarie, la toate cele opt scadențe. Două mărimi deosebite, cu evoluții deosebite, influențate de factorii determinanți pentru fiecare – fluctuațiile lichidității pentru ratele pe termen foarte scurt (1 zi, 1 săptămână, 1 lună), perspectiva inflației și a ratei de politică monetară pentru termenele mai îndepărtate, de peste 3 luni – , nu este normal să fie comparate.

Semnificativ este faptul că situația din 17 ianuarie s-a schimbat radical peste numai o săptămână. Poate domnul profesor să explice de ce, pe 28 ianuarie, ratele Robor au fost 3,53 la 1 zi și 3,54 la 1 săptămână; și de ce media tranzacțiilor a fost de 3,31, deci cu mult peste ratele Robor la trei luni, de 3,11?

Pe 28 ianuarie, BNR nu doar că nu a retras bani de pe piață, dar a lăsat în bănci întreaga lichiditate. Răspunsul corect este:Ministerul Finanțelor a atras lichiditatea încasând, în acea zi, taxele și impozitele datorate statului.

9. Profesorul Piperea: “Cum de s-a dublat dobânda la o zi? S-a dublat sau s-a triplat foamea de lichidităţi? Răspunsul este: da, categoric, dar de-abia acum lucrurile sunt corecte, pentru că BNR a aspirat de pe piaţă vreo 14 miliarde de lei. Nu vă daţi seama ce înseamnă acest lucru: să extragi din piaţă, dintr-un foc, 14 miliarde de lei, pe 24 ale lunii, când mai ai o zi ca să plăteşti TVA şi alte dări la stat. Nu ai banii aceia, iei cu orice preţ ce ţi se oferă.”

A.V. NICIUN DOCUMENT NU DOVEDEŞTE AŞA CEVA. Nu există niciun act în care să fie consemnat că Banca Naţională a extras din piaţă, în ziua de 24 ianuarie, 14 miliarde de lei

În primul rând, o astfel de operațiune nu era fizic posibilă: în 24 ianuarie, de Ziua Unirii, băncile n-au lucrat.

Iar în al doilea rând, BNR a făcut licitație și a deschis depozite nu în 24 ianuarie, cum spune domnul profesor, ci în 14 ianuarie, pentru băncile cu supralichiditate. De reținut însă este că sumele depozitate au fost înapoiate băncilor, împreună cu dobânda aferentă, o săptămână mai târziu. În 21 ianuarie.

Acea zi de luni, 21 ianuarie, deschidea săptămâna în care, în zilele de 25-26 ianuarie, urma ca Ministerul Finanțelor să-și încaseze impozitele și taxele scadente. Așadar, înainte de momentul în care Ministerul Finanțelor urma să încaseze taxe și impozite BNR nu a luat bani din piața bancară, cum este acuzată, ci a umplut piața cu bani încă din 21 ianuarie.

Dacă Banca Națională ar fi scos 12,9 miliarde de lei din piața bancară, în 24 ianuarie, ar fi însemnat să golească piața cu o zi înainte de 25 ianuarie, când companiile au scos lei din bănci și au întocmit ordine de plată pentru Ministerul Finanțelor, în contul impozitelor și taxelor. Bani din care Ministerul Finanțelor plătește salariile bugetarilor și pensiile începând cu prima zi a lunii februarie. Și-ar mai fi onorat contribuabilii la buget obligațiile dacă băncile și-ar fi depozitat lichiditatea la BNR?!…

BNR nu putea să facă o atât de mare eroare. Dimpotrivă, a făcut depozite de 12,9 miliarde de lei în 14 ianuarie și a înapoiat băncilor banii peste o săptămână, în 21 ianuarie. A lichidat, deci, depozitele și a înapoiat banii băncilor. Iar pe 25 ianuarie băncile și-au putut onora ordinele de plată ale clienților lor pentru Ministerul Finanțelor.

Ce a urmat era firesc… să urmeze. Cum spune domnul profesor, Robor-ul pe o zi s-a dublat pe 25 ianuarie: a sărit de la 1,83 la sută la 3,55 la sută. A fost mai mare decât Robor-ul pe 3 luni, care contribuie la costul creditelor. Și a continuat să fie peste nivelul celui pentru scadența pe 3 luni. Mai mult, avem dovada că decizia băncilor, de a integra, în calculul dobânzii la credite, Robor-ul pe 3 sau pe 6 luni, care e mai stabil, și nu pe acela pe termen scurt, care e volatil, a fost luată cu bună credință și ca urmare a unei judecăți raționale.

* *

Cât privește prevederea legală ca Robor-ul să fie reper în calculul dobânzilor la credite, nici BNR și nici băncile nu au vreo implicare. E în lege. Atunci, în 2010, a fost considerată cea mai bună soluție.

Dacă, acum, s-ar ajunge la concluzia că această soluție nu mai e bună, ca să fie schimbată se impune… schimbarea legii. Dar asta nu depinde de Banca Națională, care nu are inițiativă legislativă.

În același timp, este o greșeală imensă ca pledoaria pentru o astfel de schimbare să-și ia drept temei și argument de convingere anatemizarea sistemului pieței monetare, o piață cu un rol fundamental în transmiterea politicii monetare și în asigurarea echilibrelor în economia românească. Operatorii pe această piață au, în exclusivitate, conturi deschise la Banca Națională: 1) băncile comerciale, care au licență de funcționare și sunt supravegheate de Banca Națională; 2) trezoreria publică, titulară a contului general al statului, deschis la BNR; și 3) Banca Națională a României, care prin lege este chemată să asigure lichiditatea adecvată bunei funcționări a sistemului financiar-bancar; și care acționează pulsând ori absorbind lichiditate, în raport cu realitatea dintr-un moment sau altul din sistemul bancar.

Astăzi, nu mai poate fi întors spatele unei realități evidente: aceea că o piață importantă, cea monetară, este de tip european. O piață cu trei mari “jucători”: Banca Națională, Ministerul Finanțelor și băncile. Numai în acest cadru acționează Banca Națională, care și administrează conturile Ministerului Finanțelor și ale băncilor. În acest cadru se organizează tranzacțiile. A vorbi, acum, de înțelegeri între vânzători și cumpărători, în sens malefic, înseamnă a nu înțelege esența acestei mari piețe perfect funcționale. (Autor Adrian Vasilescu) sursa financialintelligence.ro

Salveaza acest articol   del.icio.us | digg.com | slashdot.org | technorati.com | reddit | facebook | stumbleupon

 

nume foto

Oferte litoral Romania

 

 

bcr_sm.jpg
BCR, banca țării, a obținut un profit net de peste 1,2 miliarde de lei (258 milioane euro) în 2018, în creștere cu 80% față de anul precedent, pe baza rezultatului operaţional solid, a costurilor de risc reduse şi a performanțelor ridicate pe toate liniile de business. Cei puternici, nu se tem de ”taxa pe lăcomie” !
Sergiu_Manea_CEO_BCR.JPG
carduri_raiffeisen_jpg.png

Raiffeisen Bank a depasit pragul de 500.000 de carduri de credit, iar o alta noutate implementata in noiembrie este acordarea pe loc a cardurilor de credit in agentiile bancii sau in locurile special amenajate (cum sunt birourile mobile din magazinele eMag).        
 -----------------------------------------         

gettyimages_161098010_640x640.jpg

UPDATE: S&P confirmă la ”stabil” perspectiva ratingului pentru România. Se confirmă, încă o dată, că ratingul unei țări este similar cu ratingul celei mari mari bănci comerciale din sistem, respectiv BCR, banca țării, carea obținut un profit net de peste 1,2 miliarde de lei (258 milioane euro) în 2018, în creștere cu 80% față de 2017, pe baza rezultatului operaţional solid, a costurilor de risc reduse şi a performanțelor ridicate pe toate liniile de business.Standard & Poors’s, agenție de rating a riscului de credit, a păstrat la BBB- ratingul de țară al României, sub pretextul că mai așteaptă două săptămâni să vadă ce se întâmplă în țară. Normal să aștepte, când președintele Klaus Iohannis refuză să promulge Legea Bugetului.        
------------------------------------------        
Raiffeisen Bank lansează campania de comunicare a fondului
de pensii facultative (pilon 3) Raiffeisen Acumulare, încă o inițiativă care se adaugă celor din 2018: creșterea numărului de agenți de marketing (iunie 2018) și scăderea comisionului de
administrare (octombrie 2018).(mai mult la Bănci și macro)
raiffeisen_acumulare_pensii_p_f.jpg
raiffeisen_02.jpg

Powered by
alsys_data1.jpg
alsystravel_logo.jpg

Transferurile financiare pentru postările publicitate pot fi făcute
în contul RO64 RNCB 0281090594410001, BCR Floreasca - Media News Net SRL, J40/16178/29.08.2007, C.I.F. RO 22329021. Veți primi factura în format electronic. Va rugam semnalați transferul financiar la adresa breakingnewsjournal77@gmail.com  Tel. 0722.601.195


www.besthotels.ro
www.pensiunivaleaprahovei.ro
www.pensiunideltadunarii.ro
www.konkurs.ro
www.HelloRomania.eu
http://www.hotel-dana.ro/ro/index.htm
http://www.hotelsplendid.ro/
www.besthotels.ro

"TOP 10 AGENTII" - luna februarie       

EXIMTUR
-
afaceri corecte
PARALELA 45
- oferta superdiversificata
CHRISTIAN TOUR
- agresivitatea promovarii
SIMPA TURISM
- grija pentru tabere de vacanta
ROMANTIC TRAVEL

- poezia ofertelor
EUROLINES
- organizarea nemteasca
TRAVEL PLANNER
- perseverenta in calitate
ANA HOTELS
- luxul ofertelor SPA
TRANSILVANIA TRAVEL
- desprinderea de conventional
SINDROMANIA
- traditie in grija pentru sanatate

Pomme_dOr1.jpg
www.infotravelromania.ro
www.ulisetour.ro
www.pensiunideltadunarii.ro
http://www.mccc.mc/
http://www.romantictravel.ro
www.ramadaresortbudapest.hu
www.travelplanner.ro      

Miliardarii rusi se vor relaxa pe o insula privata

Miliardarii rusi vor putea locui pe propria insula nenaturala in Marea Neagra, informeaza site-ul postului de televiziune britanic Sky News. Constructia va incepe anul viitor pe o ampla si luxoa... mai multe detalii

Schimbări în managementul DPD

  DPD Romania, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata locala de coletarie si curierat expres, anunta schimbari strategice in echipa de conducere. Danail Danailov, membru al C... mai multe detalii

Grupul VELUX câștigă aurul la prestigioasa competiție internațională EPICA Awards

Grupul VELUX câștigă aurul la prestigioasa competiție internațională EPICA Awards, singurul premiu creativ jurizat de jurnaliști, pentru campania intitulată „The Indoor Generation - Ge... mai multe detalii

Alfredo Seafood obține certificarea MSC

Alfredo Seafood,una dintre cele mai importante marci din Romania, sub a carei denumire sunt importate si distribuite produse din peste si fructe de mare, anunta obtinerea certificarii MSC (Marit... mai multe detalii

Penalitățile comerciale pot fi supuse TVA

Companiile care închiriază proprietăți sau prestatorii de servicii pe bază de abonament precum:telecomunicațiile (telefonie, internet, televiziune), utilitățile publice, publicațiile e... mai multe detalii

Tren direct Cluj-Viena, din 9 decembrie

De duminică circulă un tren direct între Cluj şi Viena şi vestea este bună, fiindcă România este tot mai izolată din punct de vedere feroviar şi trenurile internaţionale sunt în declin.... mai multe detalii

Propunerea Directivei UE. Impozitarea activitaților digitale

Autor: Alexander Milcev, Partener, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, EY România La nivel european, asistăm la o dezbatere aprinsă între statele membre pe pr... mai multe detalii

AmCham cere retragerea OUG propusa de MFP

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham Romania) a anunţat, miercuri, că solicită retragerea imediată a proiectului de Ordonanţa de Urgenţă privind noile măsuri fiscale anuntaţe ... mai multe detalii

Acțiunile Erste Bank și Raiffeisen Bank, prăbușire la Bursă

Acțiunile proprietarului BCR, grupul austriac Erste Group Bank AG, și cele ale rivalului Raiffeisen Bank International se depreciază puternic miercuri, după măsurile anunțate de Guvernul Rom... mai multe detalii

Guvernul mdifică pragul dobanzii raprtat la ROBOR

Activele băncilor vor fi impozitate dacă nivelul ROBOR va depăși nivelul de 2% a anunțat, vineri, premierul Viorica Dăncilă, în ședința de guvern în care a fost aprobată ordonanța cu&n... mai multe detalii

CC investigheaza bancile comerciale

Consiliul Concurenței a declanșat o investigație la băncile comerciale pentru a vedea dacă între acestea există înțelegeri ilegale privind concurența pe piața liberă. CC a făcut public... mai multe detalii

CTP castiga premiul Best Warehouse Developer

CTP, cel mai mare dezvoltator si administrator pe termen lung de parcuri industriale si logistice premium din Romania si Europa Centrala si de Est, isi reconfirma pozitia de lider al pietei loca... mai multe detalii

Bancpost nu mai există

De la 1 ianuarie 2019, Bancpost nu mai există, după ce a post preluată prin fuziune prin absorbție de Banca Transilvania. Managementul BT a dat un mesaj clienților. „Suntem bucu... mai multe detalii

Rezervele internaíonale ale României, 36,8 miliarde euro

La 31 decembrie 2018, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 33.065 milioane euro, față de 32.531 milioane euro la 30 noiembrie 2018. În cursul lunii au... mai multe detalii

Monede dedicate preluării președinției UE

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de07  ianuarie 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul ... mai multe detalii

Directorul Băncii Mondiale a demisionat

Jim Yong Kim si-a prezentat demisia din functia de presedinte al Bancii Mondiale, pentru a lucra in sectorul privat. Informatia a fost confirmata de surse citate de publicatiile The Gu... mai multe detalii

INS a revizuit dinamica de creștere a economiei

Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus, vineri, de la 4,3% la 4,4%, pe seria brută, creşterea economică din al treilea trimestru al anului trecut, faţă de aceeaşi perioa... mai multe detalii

Mastercard, amendată de Comisia Europeană

Comisia Europeană a amendat Mastercard cu 570,56 milioane de euro pentru că a limitat posibilitatea comercianţilor de a beneficia de condiţii mai bune oferite de băncile stabilite în altă pa... mai multe detalii

ANAF declanșează operațiunea ”Iceberg”

”Operaţiunea „Iceberg” se va desfăşura pe întreaga durată a anului 2019 şi presupune intensificarea controalelor şi eficientizarea derulării acestora la companiile mari, cu scopul ... mai multe detalii

Activitatea Consiliului Concurenței în 2018

INVESTIGAŢII DECLANŞATE • În 2018 au fost declanşate 16 investigaţii privind posibile încălcări ale Legii concurenţei, cu trei mai puține față de anul precedent şi, în acelaşi t... mai multe detalii

Isărescu: Vreți dobânzi mai mici ? S-o credeți voi !

Guvernatorul Mugur Isărescu este chestionat de senatorul ALDE Daniel Zamfir pe tema ROBOR. Zamfir îl întreabă pe Isărescu dacă indicatorul ROBOR a fost manipulat de către bănci. Isăre... mai multe detalii

Isărescu și pitpalacii TV

Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, și-a arătat adevărata față, în ceea ce privește respectul său pentru presă. Isărescu despre Vâlcov: ”Se duce la televizor, sunt acol... mai multe detalii

Raiffeisen Acumulare, cel mai performant fond de pensii

La Gala de Inaugurare a Anului Bursier 2019, eveniment organizat de Bursa de Valori Bucuresti, Raiffeisen Acumulare a primit titlul de „Cel mai performant fond de pensii private Pilon III”. F... mai multe detalii

Au fost aprobate normele metodolocice la ”Prima Casă”

Ministerul Finanţelor Publice şiMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) au adoptat normele metodologice de aplicare aLegii pentru modificarea şi completarea... mai multe detalii

Nou președinte executiv la BCR Leasing

BCR Leasing va avea, din 15 martie a.c., un nou președinte executiv, Vlad Vitcu urmând să preia această poziție. Cu o experiență de 20 de ani în industria financiar-bancară, Vlad Vit... mai multe detalii

Studiu CRBE

În 2018 au fost livrați 431.000 m², dintre care 50% sunt situați în București;  Rata de neocupare a atins 3,7%, iar cele mai multe spații livrate au fost ocupate de companii d... mai multe detalii

City Grill a preluat Becker Brau

Grupul City Grill, cel mai important grup românesc de restaurante din piața locală, face un pas important pentru extinderea în centrul Bucureștiului prin preluarea spațiului fostei berării... mai multe detalii

Renovarea Sucursalei BNR Constanța

... mai multe detalii

Inscrie-te pentru newsletter

Aboneaza-te acum!